El este Andrei și în iulie, pe 12, este ziua lui. În 2016 a împlinit cinci ani și este mândria bunicii, care s-a zbătut ca acest copil să trăiască.
În urma cu patru ani era un copil care zăcea întins pe spate intr-un spital din Moldova. Plângea des, făcea crize, se învinețea și vomita, iar bunica îl ducea pe brațe în ușa secției de Terapie intensivă, unde primea invariabil un sfert de pastilă pentru copil.
În 2012, în martie, Andrei avea să ajungă, împreună cu bunica lui, la București, la Inima Copiilor. De atunci, puștiul a trecut prin două operații de corecție a malformației cardiace complexe cu care s-a născut și, o dată la șase luni, revine la control la Cardiologie, la dr. Alin Nicolescu, după care merge să dea noroc cu dr. Cătălin Cîrstoveanu, șeful secției Terapie Intensivă nou-născuți. Ei sunt prietenii lui din București. Ei și Alex Popa, de la Inima Copiilor.
„Dumnezeu cu mila. Dau iscălitură și mă duc cu el la Târgu Neamț”, povestește bunica lui Andrei Acsinte cum a plecat cu nepotul din Spitalul Sf Maria, când a văzut că nimeni nu dădea vreun semn că știe ce să îi facă ca să îl țină în viață pe micuț. Țucă Dumitrița se chinuise prin spitale și făcuse naveta între Piatra Neamț – Iași și Târgu Neamț, ca să îl vadă pe copil mai bine. Ei îi revenise responsabilitatea asta, pentru că părinții lui Andrei mai aveau acasă trei fete de crescut și o gospodărie de întreținut. Norocul și l-a găsit la Iași când cineva i-a vorbit despre o asociație din București, Inima Copiilor, care-i ajută pe micuții bolnavi, iar la Târgu Neamț o doctoriță, Morariu, i-a făcut bunicii referat și a trimis-o împreună cu nepotul, în Capitală, cu salvarea, la „Marie Curie”.
„Așa ni s-a schimbat viața”, își amintește bunica lui Andrei, care a fost internat la Pediatrie, în secția condusă de dr. Adrian Stanciu. Copilul era vânăt tot și prezenta distres respirator și suflu holosistolitic. „La Marie Curie a fost foarte căutat. Un copil cuminte – o singură criză ar fi făcut, așa mi-a zis cineva”, rememorează Dumitrița Țucă.
Înainte ca Andrei să împlinească 11 luni, bunica a aflat că micuțul urma să treacă printr-o primă intervenție chirurgicală. Era în mai 2012: „Am plecat în Italia, la Massa, cu dr. Cătălin Cîrstoveanu și cu Alex Popa, de la Inima Copiilor. Nu cunoșteam limba, nu înțelegeam nimic. Mă uitam și la unul și la altul și așteptam”. Diagnosticul copilului : trunchi arterial comun tip III – IV, discordanță atrio-ventriculară DIA-DIV, DSA, DSV. Se impunea de urgență corecție chirurgicală a malformațiilor cardiace.
Dumitrița Țucă își amintește cu precizie cât a durat prima operație a lui Andrei – patru ore, timp în care acestuia i-a fost montat un conduct valvular, iar a doua – 8 ore.
După operații, Andrei și bunica au revenit acasă, în Neamț. Amândoi sunt bine – Andrei merge la grădiniță și vrea să se facă fotbalist. Ține și cu Steaua și cu Dinamo, dar îl place pe Messi. Are și prieteni: două fete, Bianca și Casiana, și pe Robert. Mamaie spune că abia se înțelege cu el, că umblă peste tot și vrea să știe tot. „Asta îmi doream: să îl văd că mișcă. Noaptea mă uit la el cum respiră. Până nu m-am apucat eu de el credeam că rămâne așa: cu crizele alea..gândeam că rămâne debil. Șapte luni a stat doar pe spate în spital, la Iași. Dimineața când se trezește e cea mai mare bucurie”, spune Dumitrița Țucă.
Ce își dorește pentru nepotul ei: „Să îl văd medic, Să salveze și el pe altul. Porneală bună are”.
Foto: Inima Copiilor