Anumite deficiențe structurale și funcționale ale sistemului cardiovascular și ale funcțiilor sale pot determina starea de handicap pentru copii. Potrivit legii nr. 448/2006, un copil diagnosticat cu malformație cardiacă, care este încadrat într-un grad de handicap, beneficiază de o serie de drepturi, la fel și persoana care are în îngrijire, supraveghere și întreținere un copil un handicap.
- Extras din Lege nr. 448/2006 – republicata in 2008
Art. 12. – (1) Persoana care are in ingrijire, supraveghere si intretinere un copil cu handicap beneficiaza, dupa caz, de urmatoarele drepturi:
a) concediu si indemnizatie pentru cresterea copilului cu handicap sau, dupa caz, stimulent lunar, pana la implinirea de catre acesta a varstei de 3 ani, in conditiile de acordare prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 148/2005 privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului, cu modificarile si completarile ulterioare, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 7/2007;
b) concediu si o indemnizatie pentru cresterea copilului cu handicap in cuantum de 450 lei, pentru copilul cu handicap cu varsta cuprinsa intre 3 si 7 ani;
c) program de lucru redus la 4 ore pentru parintele care are in ingrijire copilul cu handicap grav sau accentuat, pana la implinirea de catre acesta a varstei de 18 ani, la solicitarea parintelui;
d) concedii medicale, acordate in conditiile legii, pentru ingrijirea copilului cu handicap care necesita internare, tratament ambulatoriu sau la domiciliu pentru afectiuni intercurente, precum si pentru recuperare/reabilitare, pana la implinirea de catre copil a varstei de 18 ani;
e) indemnizatie lunara pentru cresterea copilului cu handicap, in cuantum de 450 lei, acordata persoanei cu handicap care nu realizeaza alte venituri in afara celor prevazute la art. 58 alin. (4) lit. a), pana la implinirea de catre copil a varstei de 3 ani;
f) indemnizatie lunara pentru cresterea copilului cu handicap, in cuantum de 300 lei, acordata persoanei cu handicap care nu realizeaza alte venituri in afara celor prevazute la art. 58 alin. (4) lit. a), pentru copilul cu varsta cuprinsa intre 3 si 7 ani;
g) indemnizatie lunara pentru cresterea copilului cu handicap, in cuantum de 300 lei, acordata persoanei care nu indeplineste conditiile prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 148/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 7/2007, pana la implinirea de catre copil a varstei de 3 ani, iar pentru copilul cu varsta cuprinsa intre 3 si 7 ani un ajutor lunar in cuantum de 150 lei;
h) alocatie lunara de plasament, acordata in conditiile legii, in cuantum majorat cu 50%.
(2) Persoana cu handicap care are in ingrijire, supraveghere si intretinere un copil si care nu realizeaza alte venituri in afara celor prevazute la art. 58 alin. (4) lit. a) beneficiaza de indemnizatie pentru cresterea copilului in cuantum de 450 lei pana la implinirea de catre copil a varstei de 2 ani si de un ajutor lunar pentru cresterea copilului in cuantum de 150 lei pentru copilul cu varsta cuprinsa intre 2 si 7 ani.
(3) De drepturile prevazute la alin. (1) si (2) beneficiaza, la cerere, unul dintre parinti, persoana careia i s-a incredintat copilul in vederea adoptiei, persoana care a adoptat copilul sau care are copilul in plasament ori in plasament in regim de urgenta, precum si persoana care a fost numita tutore, cu exceptia asistentului maternal profesionist.
(4) De drepturile prevazute la alin. (1) lit. a)-g) si la alin. (2) nu pot beneficia persoanele care au in acelasi timp si calitatea de asistent personal pentru acelasi copil sau care primesc indemnizatia prevazuta la art. 42 alin. (4).
(5) Pe perioada acordarii dreptului prevazut la alin. (1) lit. b), pentru ceilalti copii aflati in ingrijire spre crestere si educare, persoana indreptatita beneficiaza si de drepturile prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 148/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 7/2007.
(6) Plata drepturilor prevazute la alin. (1) si (2) se asigura, dupa caz, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse, sau din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, potrivit legii.
(7) Cuantumul indemnizatiilor si ajutoarelor prevazute la alin. (1) lit. b), e)-g) si la alin. (2) se actualizeaza anual cu indicele cresterii preturilor de consum prin hotarare a Guvernului.
Conform legii 448 din 2006, persoanele cu handicap au următoarele drepturi:
Beneficiază de asistenţă medicală gratuită, inclusiv de medicamente gratuite, atât pentru tratamentul ambulatoriu, cât şi pe timpul spitalizării, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate
Persoanele cu handicap au dreptul la:
a) dispozitive medicale gratuite în ambulatoriu, conform listei şi în condiţiile prevăzute în Contractul-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate şi a normelor sale de aplicare;
b) servicii gratuite de cazare şi masă şi pentru însoţitorul copilului cu handicap grav sau accentuat în unităţile sanitare cu pături, sanatorii şi staţiuni balneare, la recomandarea medicului de familie ori a medicului specialist, asigurate de la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate;
c) un bilet gratuit de tratament balnear, în cursul unui an pe baza programului individual de reabilitare şi integrare socială şi a recomandării medicului de familie sau a medicului specialist. (2)
În termen de maximum 30 de zile de la data depunerii documentaţiei de către persoana cu handicap sau reprezentantul legal al acesteia, casele de asigurări de sănătate au obligaţia să emită decizia ori aprobarea de plată pentru fiecare dispozitiv medical sau ţip de dispozitiv medical acordat persoanelor cu handicap. Contravaloarea preţului de referinţă pentru aceste produse se suportă integral din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, prin casa de asigurări de sănătate de care aparţine asiguratul.
Educaţia persoanelor cu handicap este parte integrantă a sistemului naţional de educaţie, coordonat de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului. Educaţia persoanelor cu handicap se realizează prin:
a) unităţi de învăţământ special;
b) integrarea individuală în unităţi de învăţământ de masă, inclusiv în unităţi cu predare în limbile minorităţilor naţionale;
c) grupe sau clase speciale compacte, integrate în unităţi preşcolare şi şcolare de masă;
d) servicii educaţionale prin cadrele didactice itinerante/de sprijin;
e) şcolarizare la domiciliu până la absolvirea studiilor liceale, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 de ani, prin grija Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului;
f) educaţia “la patul de spital”, pe durata spitalizării; g) alternative educaţionale.
Persoanele cu handicap grav şi accentuat beneficiază de gratuitate pe toate liniile la transportul urban cu mijloace de transport în comun de suprafaţă şi cu metroul. Beneficiază de aceste prevederi şi următoarele persoane:
a) însoţitorii copiilor cu handicap accentuat, în prezenţa acestora;
b) asistenţii personali ai persoanelor cu handicap grav;
c) asistenţii personali profesionişti ai persoanelor cu handicap grav sau accentuat.
Persoanele cu handicap grav beneficiază de gratuitatea transportului interurban, la alegere, cu orice tip de tren, în limita costului unui bilet la tren accelerat clasa a II-a, cu autobuzele sau cu navele pentru transport fluvial, pentru 12 călătorii dus-întors pe an calendaristic. Beneficiază de aceste prevederi şi următoarele persoane:
a) însoţitorii persoanelor cu handicap grav, numai în prezenţa acestora;
b) asistenţii personali ai persoanelor cu handicap grav.
Persoana cu handicap grav are dreptul, în baza evaluării sociopsihomedicale, la un asistent personal.
Copiii cu handicap, inclusiv copiii cu handicap de tip HIV/SIDA, beneficiază de alocaţie de stat în condiţiile şi în cuantumul prevăzut de lege, majorat cu 100%.
Copiii cu handicap de tip HIV/SIDA beneficiază de o alocaţie lunară de hrană, calculată pe baza alocaţiei zilnice de hrană stabilite pentru consumurile colective din unităţile sanitare publice.
Persoana care are în îngrijire, supraveghere şi întreţinere un copil sau adult cu handicap are următoarele obligaţii principale:
a) să asigure creşterea şi îngrijirea corespunzătoare a persoanei cu handicap;
b) să respecte şi/sau să urmeze activităţile şi serviciile prevăzute în planul de recuperare pentru copilul cu handicap, respectiv în planul individual de servicii al adultului cu handicap;
c) să însoţească persoana cu handicap, la termenul necesar sau la solicitare, pentru evaluare şi reevaluare, la comisiile cu competenţă în domeniu;
d) să se prezinte la solicitarea direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti;
e) să colaboreze cu asistenţii sociali şi specialiştii care au ca scop recuperarea, reabilitarea, orientarea profesională şi integrarea socială;
f) să comunice direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în termen de 48 de ore de la luarea la cunoştinţă, orice modificare cu privire la gradul de handicap, domiciliu sau reşedinţă, starea materială, precum şi alte situaţii de natură să modifice acordarea drepturilor prevăzute de lege.
Persoanele cu handicap, precum şi însoţitorii sau, după caz, asistenţii personali ai acestora, deţinători de autoturisme, beneficiază de scutire de la plata tarifului de utilizare a reţelelor de drumuri naţionale, prevăzut în Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările şi completările ulterioare. Scutirea se aplică pentru un singur autoturism deţinut de fiecare din persoanele îndreptăţite.
Persoanele cu handicap vor depune fie la primăriile din localitatea de domiciliu sau reşedinţă, fie la direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti, o cerere însoţită de următoarele documente în copie: documentul care atestă încadrarea în grad de handicap, actul de identitate, certificatul de înmatriculare sau cartea de identitate a autovehiculului.
Actele necesare pentru obţinerea rovinietei
Actele necesare pentru obţinerea prestaţiilor sociale şi a transportului pentru copii
- Cine face încadrarea in grad si tip de handicap a copiilor cu dizabilități: Comisia pentru Protectia Copilului din cadrul DGASPC pe baza actelor medicale si a adeverintei date de medicul specialist (cardiolog, neurolog, dupa caz).
- Criteriile pe baza carora se stabileste gradul de handicap pentru copii: Incadrarea in grade de handicap se face in raport cu intensitatea deficitului functional individual si prin corelare cu functionarea psihosociala corespunzatoare varstei.
- Încadrare in grad si tip de handicap: AICI
Pentru a se realiza asimilarea pe grade de handicap in cazul diverselor entitati nozologice se va tine seama ca nu boala in sine determina severitatea handicapului, ci gradul tulburarilor functionale determinate de acestea, in raport cu stadiul de evolutie, de complicatii in activitatea si participarea sociala, de factori personali, etc. Deci, pentru aceeasi boala – ca premisa a identificarii si incadrarii – incadrarea in grade de handicap poate merge de la gradul usor la gradul grav.
Gradul grav de handicap se poate acorda copiilor care au, in raport cu varsta, capacitatea de autoservire inca neformata sau pierduta, respectiv au un grad de dependenta ridicat fizic si psihic. In aceasta situatie autonomia persoanei este foarte scazuta din cauza limitarii severe in activitate, ceea ce conduce la restrictii multiple in participarea sociala a copilului. Drept urmare, copilul necesita ingrijire speciala si supraveghere permanenta din partea altei persoane.
Gradul accentuat de handicap se poate acorda copiilor la care incapacitatea de a desfasura activitatea potrivit rolului social corespunzator dezvoltarii si varstei se datoreaza unor limitari functionale importante motorii, senzoriale, neuropsihice sau metabolice rezultate din afectiuni severe, in stadii inaintate, cu complicatii ale unor aparate si sisteme. In aceasta situatie participarea sociala a copilului este substantial restrictionata.
Gradul mediu de handicap se poate acorda copiilor care au capacitate de prestatie fizica (motorie, metabolica) sau intelectuala redusa, corespunzând unei deficiente functionale scazute, ceea ce duce la limitari in activitate, in raport cu asteptarile corespunzatoare varstei. In aceasta situatie ele se reflecta in restrictii relativ semnificative ale participarii sociale a copilului.
Ordinul nr. 2260/2012 pentru modificarea Ordinului ministrului sanatatii si familiei si al secretarului de stat al Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie nr. 725/12.709/2002 privind criteriile pe baza carora se stabileste gradul de handicap pentru copii si se aplica masurile de protectie speciala a acestora.
- Acte necesare pentru întocmirea dosarului de încadrare în grad de handicap
- Dosar cu șină care să conțină:
Copii xerox
– certificatul de naştere şi buletinul / cartea de identitate ale copilului ;
– ultimul certificat de încadrare în grad de handicap insoţit de hotărâre ;
– buletinele / cărţile de identitate ale părinţilor ;
– actul de căsătorie / divorţ / deces al părinţilor ;
– actele privind situaţia juridică a copilului ( tutelă / curatelă / plasament / încredinţare ) ;
– livret de familie ( cu excepţia copiilor care beneficiază de o măsură de protecţie specială , ex. AMP* , centru de plasament ) ;
Acte în original :
– certificat medical tip A 5 / A 4 eliberat de o unitate abilitată de Direcţia Sanitară a Municipiului Bucureşti
( are valabilitate 6 luni de la data emiterii ) ;
– fişa medicală sintetică completată de medicul de familie (doar când se depune dosarul pentru prima dată) – descarcă;
– adeverinţa şcolară ;
– adeverinţe de venit ( părinţi ) ;
– cerere se completează în momentul depunerii dosarului , împreuna cu fişa de înregistrare.
Acte medicale doveditoare (se vor prezenta în original și în copie în momentul evaluării);
– carnete / bilete de ieşire din spital ;
– probe funcţionale respiratorii în bolile aparatului respirator ( ex. astm bronşic ) ;
– obligatoriu de specificat clasa NYHA ( grad insuficienţă cardiacă ) în bolile cardiace ;
– audiograma în tulburările de auz ;
– evaluare psihologică ( Qi = coeficientul de inteligenţă specificat în certificatul medical , precum şi numele probei de evaluare folosite ) ;
– obligatoriu ultima internare ( de 1 an de zile ) pentru epilepsie ;
– obligatoriu cariotipul în cazul maladiei Langdon Down ;
– adeverinţa de recuperare pentru boli neurologice / handicap fizic ;
– adeverinţă de alte forme de recuperare ( logopedie , etc. )
Sursa: dgaspc4.ro
- Lista afectiunilor care creeaza handicap ireversibil si pentru care se pot emite certificate de persoana cu handicap cu caracter permanent
B – LA A DOUA EXAMINARE:
1. Scleroza laterala amiotrofica forma avansata;
2. Coree cronica;
3. Sindrom extrapiramidal de cauza diversa – sever;
4. Boala Westphall Strumpell;
5. Distrofia musculara progresiva, forma avansata;
6. Amiotrofia degenerativa de tip Aran-Duchenne si Charcot Marie – forme avansate;
7. Parapareza, paraplegia, tetrapareza, tetraplegia, tripareza;
8. Epilepsia cu crize frecvente cu tulburari psihice interaccesuale;
9. Schizofrenia – in formele cu evolutie provredienta severa a personalitatii si comportamentului cu potential antisocial, in formele care au instituita interdictia;
10. Tulburarea de personalitate antisociala si alte afectiuni psihice care determina punerea sub interdictie;
11. Mania cronicizata, tulburarile afective bipolare, ciclotimia rapida, depresia severa cronicizata;
12. Monoculari, incadrati in handicap usor sau mediu;
13. Tulburarile de auz congenitale sau dobandite precoce (copilarie – adolescenta), care se protezeaza greu, cu pierdere de auz de peste 70 db asociate cu tulburari psihice si de limbaj;
14. Laringectomia totala cu tarhep stoma permanenta determinata de procesele maligne sau zdrobirea laringelui;
15. Cancerul de colon cu anus iliac (sigma-anus definitiv);
16. Cancerul de vezica urinara sau alte tipuri de cancere cu implantare de ureter (indiferent unde este implantul);
17. Gastrectomia larga pentru ADK cu gastostoma;
18. Spondilita anchilozanta stadiul IV;
19. Poliartrita evolutiva stadiul IV;
20. Luxatia de sold congenitala bilaterala cu coxactroza sau anchiloza secundara;
21. Leuconevraxita – forme cu evolutie progresiva sau cu pusee acute frecvente;
22. Cifoscolioze sau scolioze deformante cu insuficienta respiratorie accentuata sau grava sau cu tulburari neurologice;
23. Talasemia majora (forma majora);
24. Anemiile aplastice, in formele severe cu complicatii accentuate sau grave;
25. Purpura trombocitopenica idiopatica cu sangerari in SNC cu deficit motor de tip paretic sau plegic;
26. Trombofilia ereditara (primara), in formele cu accidente trombotice – sechele durabile;
27. Boala Waldenstrom – formele avansate cu complicatii;
28. Mielomul multiplu in formele cu sindrom de compresiune medulara;
29. Hemofilia cu anchiloze in pozitii vicioase, amiotrofii si deformari articulare, cu implicatii in statica si mers;
30. Amputatie membru toracic: brat, antebrat sau mana – unilateral;
31. Amputatie unilaterala de gamba, coapsa, picior;
32. Degenerescenta hepato-lenticulara (boala Wilson), forme avansate;
33. Boala Little – forma avansata si severa;
34. Ataxia coreo-atetozica, forme accentuate si grave;
35. Distrofia miotonica Steinert, forme accentuate si grave;
36. Miotonia congenitala Thompson cu hipotrofie musculara difuza;
37. Eredo-ataxia spino-cerebeloasa Friedrich, forma accentuata si grava;
38. Eredo-ataxia spino-cerebeloasa Pierre – Marie cu tulburari piramido-cerebeloase accentuate sau grave;
39. Sechele dupa poliomielita insotita de deficienta accentuata sau grava;
40. Cardiomiopatiile primare, primitive sau ideopatics, cu ICC NYHA ¾ si 4;
41. Angiocardiopatiile congenitale, cianogene sau necianogene, operate sau neoperate, cu insuficienta cardiaca clinic manifesta;
42. Tulburarile de ritm si de conducere persistente si severe contractate precoce (purtatori de peace-maker);
43. Tumorile hipofizare cu sindrom oftalmologic accentuat sau grav (cecitate practica sau absoluta);
44. Nanism hipofizar;
45. Condrodisplazia;
46. Mixedemul primar cu visceralizare;
47. Insuficienta renala cronica in stadiul de uremie depasita in program de hemodializa sau de dializa peritoniala ambulatorie continua permanenta.
48. Afectiuni osteoarticulare invalidante (ex. coxartrozele);
49. Hemofilie;
50. Afectiuni neurologice mai rare, care produc tulburari clinice semnificative (exemplu sindromul Prader-Willi (SPW) – disfunctie neuro-comportamentala, distoniile musculare (primare si secundare) – boli neurologice manifestate prin contractii tonice involuntare sustinute, repetitive sau permanente.
- Legislatia privind protectia persoanelor cu handicap
Legea 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilitati – Republicare1 (actualizata 2016);
Hotararea Guvernului nr. 50/2015 privind organizarea, functionarea si atributiile Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Dizabilitati a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 88 din 2 februarie 2015;
Ordinul nr. 707/538/2014 privind modificarea si completarea anexei la Ordinul ministrului muncii, familiei si egalitatii de sanse si al ministrului sanatatii publice nr. 762/1992/2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza carora se stabileste incadrarea in grad de handicap
Ordinul nr. 692 2013 privind modificarea cap. 1 din anexa la Ordinul ministrului muncii, familiei si egalitatii de sanse si al ministrului sanatatii publice nr. 762/1.992/2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza carora se stabileste incadrarea in grad de handicap;
Ordinul nr. 2260 din 17 august 2012 pentru modificarea Ordinului ministrului sanatatii si familiei si al secretarului de stat al Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie nr. 725/12.709/2002 privind criteriile pe baza carora se stabileste gradul de handicap pentru copii si se aplica masurile de protectie speciala a acestora;
Ordinul nr 725 /12709 din 01 octombrie 2002 privind criteriile pe baza carora se stabileste gradul de handicap pentru copii si se aplica masurile de protectie speciala a acestora;
Ordinul 762/2260 din 17 august 2012 pentru modificarea Ordinului ministrului sanatatii si familiei si al secretarului de stat al Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie nr. 725/12.709/2002 privind criteriile pe baza carora se stabileste gradul de handicap pentru copii si se aplica masurile de protectie speciala a acestora.
- Bine de știut
Conform prevederilor art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, cu modificările şi completările ulterioare, aprobată prin Legea nr. 132/2011, persoanele care, în ultimul an anterior datei naşterii copilului, au realizat timp de 12 luni venituri supuse impozitului Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiază de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 3 ani în cazul copilului cu handicap, precum şi de o indemnizaţie lunară.
Art. 31 alin. (1) lit. a) din acelaşi act normativ, prevede că pentru copilul cu dizabilitate care a împlinit vârsta de 3 ani, oricare dintre părinţii fireşti beneficiază de un concediu pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 7 ani, în continuarea concediului prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. a).
Conform prevederile art. 33 alin.(1), din O.U.G. nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, cu modificările şi completările ulterioare, aprobată prin Legea nr. 132/2011, de drepturile prevăzute la art. 31 alin. (1) lit. a) nu poate beneficia părintele care, pentru acelaşi copil, are în acelaşi timp şi calitatea de asistent personal ori care primeşte indemnizaţia acordată în condiţiile art. 42 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Având în vedere aceste aspecte, în situaţia în care unul dintre părinţi beneficiază de concediu şi indemnizaţie lunară în baza O.U.G. nr. 111/2010, pentru celălalt părinte sunt aplicabile dispoziţiile art. 42 alin. (4) din Legea nr. 448/2006. Prevederile art. 33 alin (11), OUG nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, cu modificările și completările ulterioare, aprobată prin Lg nr 132 / 2011, precizează faptul că fac excepţie de la prevederile alin. (1) persoanele singure care au în întreţinere un copil cu dizabilitate gravă şi care pot beneficia cumulat şi de indemnizaţia acordată în condiţiile art. 42 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. În cazul în care persoana solicitantă nu este mulţumită de rezultatul evaluării şi încadrării într-un grad de handicap realizată de către comisia de evaluare judeţeană/de sector, în termen de 30 zile de la comunicare, conform art. 8 alin 1 din Ordinul nr. 2299/2012, poate formula o contestaţie împotriva certificatul de încadrare în grad de handicap. Aceasta se depune la secretariatul comisiei de evaluare care a eliberat documentul sau la registratura Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilităţi cu sediul în Bucureşti, Calea Victoriei nr.194, Sector 1.